Viaţa in Munţii Alpi
Peisaje magnifice ale Alpilor oferă casă unei flore si faună diversificate. Multe din plantele ce trăiesc aici le găsim si in regiunea Polului Nord,la nivelul mării.
Alpii sunt alcătuiţi dintr-un lanţ montan lung de 1100 de kilometri si lat de 250 de kilometri. Străbat 7 ţari si sunt alcătuiţi din mai multe regiuni montane.
CLIMA
Clima variatelor regiuni din Alpi diferă în mare măsură,în funcţie de:altitudine,aşezare si expunere la vârfuri. Vara zilele pot fi extrem de călduroase,dar sunt urmate întotdeauna de nopţi reci. Dimineaţa cerul este frecvent senin si însorit,dar după-amiază,de regula se adună norii. Iarna ninsorile sunt frecvente,iar noaptea predomina îngheţul. Partea Nordica a Alpilor este de regulă mai umedă si mai friguroasă,iar partea sudică mai caldă si mai uscată.
FLORA ALPILOR
În Alpi trăiesc nenumărate plante,acestea întâlnindu-se de la văile înflorite până la vârfurile îngheţate. Până la 2400 metri altitudine trăiesc coniferele,iar de aici până la 3200 de metri,numai anumiţi arbuşti cu creştere joasă. Una din cele mai cunoscute plante alpine este Ranunculus glacialis. Dintre plantele cu flori,aceasta deţine recordul la altitudine:trăieşte chiar si la înălţimi de 4200 de metri. Mici grupuri drăgălaşe de flori alpine se găsesc la altitudinea de 2800 de metri. Multe flori au formă de pernuţă,ca de exemplu Erithrichium nanum ce seamănă cu floarea “nu-mă-uita”.Mulţumită creşterii joase,sunt ferite de animale erbivore ,ne fiind ameninţate nici de pierderea umidităţii. Plantele tinere sunt protejate împotriva vântului si a îngheţului. Renumita floare-de-colţ trăieşte si ea in această zonă.
OCROTIREA ALPILOR
Pentru amenajarea traseelor si a pârtiilor se distrug anual suprafeţe întinse de pădure,influenţând astfel echilibrul naturii montane. Copacii reprezintă un rol major în menţinerea caracteristicilor geologice:rădăcinile lor bine ancorate împiedică deplasarea solului,crengile reţin zăpada,iar trunchiul lor ne protejează de avalanşe. Tăierea copacilor determină apariţia alunecărilor de teren si a avalanşelor,ceea ce duce la moartea mai multor persoane anual.
Distrugerea pădurilor mai este cauzată şi de emisiile gazoase nocive ale autoturismelor şi ale fabricilor. Copacii îşi pierd rezistenţa,devenind mai sensibili la boli si condiţii meteorologice extreme. Conform estimărilor 70-80% din pădurile alpine sunt afectate.
Distrugerea habitatelor poate avea un efect fatal asupra faunei locale. În anii precedenţi,statele afectate au înfiinţat zone protejate.
ALPII
1.Munţii:Se împart in trei grupe montane:Alpii Centrali,de Vest şi de Est. Fiecare dintre acestea este compusa din mai multe regiuni. Mont Blanc,cu altitudinea de 4807 de metri este cel mai înalt vârf al Europei şi aparţine grupei de Vest,găsindu-se la sud de Chamonix,Franţa. Alpii centrali au o medie de altitudine mai mare decât cei de Vest şi de Est.
2.Gheţarii:Oferă o privelişte deosebită şi deţin un rol important în formarea reliefului regiunii. Deplasează vârfurile munţilor şi determină apariţia văilor,lacurilor şi a movilelor de morene.
3.Râurile:Multe râuri europene izvorăsc din Alpi,ca de exemplu Rinul. Aceste râuri sunt alimentate de apele gheţarilor.
4.Pajiştile:Reprezintă nivelul cel mai bogat în vegetaţie al regiunilor subalpine. În aceste zone întâlnim atât plante alpine,cat şi vegetaţie caracteristică şesurilor. Tot aici cresc şi multe specii de orhidee.
FAUNA ALPILOR
Mamifere:Capra walie,capra neagră,marmote alpine,cerb comun,iepure alpin,guzgan alpin,chiţcan de munte
Pasări:acvila de munte,uliu,cocoş de mesteacăn,vânturel roşu,potârniche polara,cocoş de munte,bufniţă,ciocănitoare neagra,lăstun de stâncă,faşă de munte,brumăriţa alpină,mierlă gulerată,piţigoi-cucuiat,stăncuţă alpină,fluturaş de stâncă,cinghiţa de iarnă,alunar.
Reptile şi amfibieni:năpârcă,triton comun,salamandră pătată,salamandre alpine,buhai de baltă cu burtă roşie,vipera cu cruce.
Fluturi:fluture de copac,Issoria lathonia,fluturele alpin a lui Apollo,fluturele-coadă de rândunică,Colias hyale.
Plante:zada,jneapăn,ienupăr,răchită,bujor,mac alpin,urechelniţă,crin galben,trifoi alpin,ciclamen,ghinţură galbenă,smirdar,degenăruţ,poroinic,arginţica,brânduşă de primăvară,genţiană de zăpadă.
Precizări suplimentare:Toate mamiferele enumerate îşi petrec tot timpul anului în Alpi,unele dintre acestea hibernând. Puţine păsări stau aici tot timpul anului;păsările ce trăiesc in munţii înalţi,îşi petrec lunile de iarnă retrase in văi.
LUMEA PASARILOR DIN ALPI
Unele păsări ce trăiesc in Alpi,s-au adaptat intr-un mod unic mediului de aici. Cinghiţa alpină îşi construieşte cuibul in crăpăturile stăncilor de deasupra pădurilor şi îşi căuta hrana,reprezentată de seminţe si insecte,pe pantele abrupte. Stăncuţa alpină cuibăreşte in colonii mici,in crăpăturile stăncilor,in aceleaşi regiuni. Iarna alcătuiesc grupuri mari si petrec un timp îndelungat in apropierea pârtiilor alpine şi a staţiunilor de teleferic,unde consumă resturi,iar câteodată mai primesc şi hrană.
Gaiţa de munte şi-a dezvoltat un sistem ciudat de pregătire pentru iarnă:toamna adună seminţe de zimbru si alune,pe care le îngroapă în stratul de frunze uscate,drept provizii pentru iarnă. Astfel in fiecare iarnă adună chiar si o sută de mii de seminţe,pe care le ascunde in aproximativ douăzeci şi cinci de mii de locuri. Mulţumită memoriei uimitoare,îşi găseşte mai târziu majoritatea rezervelor,chiar dacă acestea sunt acoperite de zapadă. Depozitează suficiente seminţe încât îşi poate hrăni şi puii cu proviziile adunate.
CUM SE FORMEAZA GHETARII?
In munţii cu altitudini de peste 3000 de metri,iarna cade mai multa zăpada decât se topeşte vara. In zonele de “hrănire” ale gheţarului,efectul presiunii zăpezii căzute,combinat cu alternanţa topire-îngheţ,determina transformarea gheţii granulare in gheţar. Datorita forţelor gravitaţionale,gheaţa aluneca in vale pe un strat de apa. În acest timp gheţarul deplasează straturile de sol de la suprafaţa,transformându-le in morena. Totalitatea rocilor din gheaţa ce alcătuieşte gheţarul,poarta denumirea de morena de depunere. Suprafaţa gheţii este brăzdata de numeroase crevase.
Ştiaţi ca …
ŸDin anul 1865,mai mult de 100 de persoane si-au pierdut viaţa,in timpul escaladării vârfului Matterhorn. Acest vârf a fost cucerit de mai mult de 100 de mii de oameni.
ŸIn rocile Alpilor s-au găsit numeroase fosile de animale si plante. Acestea au furnizat date valoroase,despre ultimele trei milioane de ani ale trecutului geologic al regiunilor respective.
Alpii sunt alcătuiţi dintr-un lanţ montan lung de 1100 de kilometri si lat de 250 de kilometri. Străbat 7 ţari si sunt alcătuiţi din mai multe regiuni montane.
CLIMA
Clima variatelor regiuni din Alpi diferă în mare măsură,în funcţie de:altitudine,aşezare si expunere la vârfuri. Vara zilele pot fi extrem de călduroase,dar sunt urmate întotdeauna de nopţi reci. Dimineaţa cerul este frecvent senin si însorit,dar după-amiază,de regula se adună norii. Iarna ninsorile sunt frecvente,iar noaptea predomina îngheţul. Partea Nordica a Alpilor este de regulă mai umedă si mai friguroasă,iar partea sudică mai caldă si mai uscată.
FLORA ALPILOR
În Alpi trăiesc nenumărate plante,acestea întâlnindu-se de la văile înflorite până la vârfurile îngheţate. Până la 2400 metri altitudine trăiesc coniferele,iar de aici până la 3200 de metri,numai anumiţi arbuşti cu creştere joasă. Una din cele mai cunoscute plante alpine este Ranunculus glacialis. Dintre plantele cu flori,aceasta deţine recordul la altitudine:trăieşte chiar si la înălţimi de 4200 de metri. Mici grupuri drăgălaşe de flori alpine se găsesc la altitudinea de 2800 de metri. Multe flori au formă de pernuţă,ca de exemplu Erithrichium nanum ce seamănă cu floarea “nu-mă-uita”.Mulţumită creşterii joase,sunt ferite de animale erbivore ,ne fiind ameninţate nici de pierderea umidităţii. Plantele tinere sunt protejate împotriva vântului si a îngheţului. Renumita floare-de-colţ trăieşte si ea in această zonă.
OCROTIREA ALPILOR
Pentru amenajarea traseelor si a pârtiilor se distrug anual suprafeţe întinse de pădure,influenţând astfel echilibrul naturii montane. Copacii reprezintă un rol major în menţinerea caracteristicilor geologice:rădăcinile lor bine ancorate împiedică deplasarea solului,crengile reţin zăpada,iar trunchiul lor ne protejează de avalanşe. Tăierea copacilor determină apariţia alunecărilor de teren si a avalanşelor,ceea ce duce la moartea mai multor persoane anual.
Distrugerea pădurilor mai este cauzată şi de emisiile gazoase nocive ale autoturismelor şi ale fabricilor. Copacii îşi pierd rezistenţa,devenind mai sensibili la boli si condiţii meteorologice extreme. Conform estimărilor 70-80% din pădurile alpine sunt afectate.
Distrugerea habitatelor poate avea un efect fatal asupra faunei locale. În anii precedenţi,statele afectate au înfiinţat zone protejate.
ALPII
1.Munţii:Se împart in trei grupe montane:Alpii Centrali,de Vest şi de Est. Fiecare dintre acestea este compusa din mai multe regiuni. Mont Blanc,cu altitudinea de 4807 de metri este cel mai înalt vârf al Europei şi aparţine grupei de Vest,găsindu-se la sud de Chamonix,Franţa. Alpii centrali au o medie de altitudine mai mare decât cei de Vest şi de Est.
2.Gheţarii:Oferă o privelişte deosebită şi deţin un rol important în formarea reliefului regiunii. Deplasează vârfurile munţilor şi determină apariţia văilor,lacurilor şi a movilelor de morene.
3.Râurile:Multe râuri europene izvorăsc din Alpi,ca de exemplu Rinul. Aceste râuri sunt alimentate de apele gheţarilor.
4.Pajiştile:Reprezintă nivelul cel mai bogat în vegetaţie al regiunilor subalpine. În aceste zone întâlnim atât plante alpine,cat şi vegetaţie caracteristică şesurilor. Tot aici cresc şi multe specii de orhidee.
FAUNA ALPILOR
Mamifere:Capra walie,capra neagră,marmote alpine,cerb comun,iepure alpin,guzgan alpin,chiţcan de munte
Pasări:acvila de munte,uliu,cocoş de mesteacăn,vânturel roşu,potârniche polara,cocoş de munte,bufniţă,ciocănitoare neagra,lăstun de stâncă,faşă de munte,brumăriţa alpină,mierlă gulerată,piţigoi-cucuiat,stăncuţă alpină,fluturaş de stâncă,cinghiţa de iarnă,alunar.
Reptile şi amfibieni:năpârcă,triton comun,salamandră pătată,salamandre alpine,buhai de baltă cu burtă roşie,vipera cu cruce.
Fluturi:fluture de copac,Issoria lathonia,fluturele alpin a lui Apollo,fluturele-coadă de rândunică,Colias hyale.
Plante:zada,jneapăn,ienupăr,răchită,bujor,mac alpin,urechelniţă,crin galben,trifoi alpin,ciclamen,ghinţură galbenă,smirdar,degenăruţ,poroinic,arginţica,brânduşă de primăvară,genţiană de zăpadă.
Precizări suplimentare:Toate mamiferele enumerate îşi petrec tot timpul anului în Alpi,unele dintre acestea hibernând. Puţine păsări stau aici tot timpul anului;păsările ce trăiesc in munţii înalţi,îşi petrec lunile de iarnă retrase in văi.
LUMEA PASARILOR DIN ALPI
Unele păsări ce trăiesc in Alpi,s-au adaptat intr-un mod unic mediului de aici. Cinghiţa alpină îşi construieşte cuibul in crăpăturile stăncilor de deasupra pădurilor şi îşi căuta hrana,reprezentată de seminţe si insecte,pe pantele abrupte. Stăncuţa alpină cuibăreşte in colonii mici,in crăpăturile stăncilor,in aceleaşi regiuni. Iarna alcătuiesc grupuri mari si petrec un timp îndelungat in apropierea pârtiilor alpine şi a staţiunilor de teleferic,unde consumă resturi,iar câteodată mai primesc şi hrană.
Gaiţa de munte şi-a dezvoltat un sistem ciudat de pregătire pentru iarnă:toamna adună seminţe de zimbru si alune,pe care le îngroapă în stratul de frunze uscate,drept provizii pentru iarnă. Astfel in fiecare iarnă adună chiar si o sută de mii de seminţe,pe care le ascunde in aproximativ douăzeci şi cinci de mii de locuri. Mulţumită memoriei uimitoare,îşi găseşte mai târziu majoritatea rezervelor,chiar dacă acestea sunt acoperite de zapadă. Depozitează suficiente seminţe încât îşi poate hrăni şi puii cu proviziile adunate.
CUM SE FORMEAZA GHETARII?
In munţii cu altitudini de peste 3000 de metri,iarna cade mai multa zăpada decât se topeşte vara. In zonele de “hrănire” ale gheţarului,efectul presiunii zăpezii căzute,combinat cu alternanţa topire-îngheţ,determina transformarea gheţii granulare in gheţar. Datorita forţelor gravitaţionale,gheaţa aluneca in vale pe un strat de apa. În acest timp gheţarul deplasează straturile de sol de la suprafaţa,transformându-le in morena. Totalitatea rocilor din gheaţa ce alcătuieşte gheţarul,poarta denumirea de morena de depunere. Suprafaţa gheţii este brăzdata de numeroase crevase.
Ştiaţi ca …
ŸDin anul 1865,mai mult de 100 de persoane si-au pierdut viaţa,in timpul escaladării vârfului Matterhorn. Acest vârf a fost cucerit de mai mult de 100 de mii de oameni.
ŸIn rocile Alpilor s-au găsit numeroase fosile de animale si plante. Acestea au furnizat date valoroase,despre ultimele trei milioane de ani ale trecutului geologic al regiunilor respective.
3 comentarii:
interesant:D bv tie colega
Eu am fost acolo dar nu stiam toate astea
sooooooper tare bv tie chiar mi-a folosit c ai scris
Trimiteți un comentariu