Prof. Camelia Cosma

Arii naturale protejate din judeţul Sălaj

.

.

Calcarele de la Rona, loc. Rona
Stratele au o grosime de peste 1000 de metri. Aici acest profil geologic este cel mai complet dezvoltat din bazinul Transilvaniei, fiind alcătuit din două orizonturi: orizontul roşu inferior, alcătuit din argile roşii, formate în condiţii continentale, şi calcarele de Rona, ce sunt calcare de apă dulce cu resturi de Planorbis şi Characeae; orizontul vărgat este alcătuit din argile, marne şi gresii de culoare roşie sau vineţie, stratificate.

Grădina Zmeilor, loc. Gâlgău Almaşului
Aria naturală protejată este situată pe versantul stâng al pârâului Almaş, în dreptul satului Gâlgău Almaşului. Accesul se face uşor, de pe drumul judeţean Sânmihaiul Almaşului-Jibou, din apropierea marginii de sud a satului Gâlgău, în lungul pârâului Dosurilor. Obiectivul se observă de la depărtare, astfel încât traseul până la el, peste o păşune degradată, nu ridică dificultăţi de orientare; distanţa până la el, de la marginea satului, este de aproximativ 1km.

Stânca Dracului, loc. Hida
Din punct de vedere geologic sunt constituite din gresii oligo-miocene cunoscute sub denumirea de “strate de Hida”. Prezintă importanţă peisagistică datorită fenomenelor de eroziune sub influenţa apei şi a vântului. De această stâncă sunt legate legende locale prin care i se atribuie diferite puteri.

Pădurea La castani loc. Rogna, com Ileanda
Aceasta pădure are următoarea compoziţie: 60% castan comestibil (Castanea sativa), 20% fag (Fagus sylvatica) şi 20% gorun (Quercus petraea). Circa 80% dintre exemplarele de castan comestibil s-au regenerat natural. Vârsta exemplarelor este cuprinsă între 0 şi 100 de ani.
Iniţial, împăduririle cu castan s-au început în perioada Mariei Tereza, dar castanul comestibil, specie de origine mediteraneană nu a suportat toate staţiunile, ci doar unele zone deluroase. Zone similare la noi în ţară se mai găsesc numai în zona oraşului Baia Mare şi în Banat.


Lunca Laleaua Pestriţă loc. Cehu Silvaniei
Rezervaţia din lunca Văii Sălajului este situată în partea de sud a localităţii Cehu Silvaniei, la cca 1 km de oraş. Accesul în rezervaţie este posibil din şoseaua Cehu Silvaniei – Hodod – Supuru de Jos, după ce s-a parcurs cca 1 km se traversează podul peste pârâul Sălaj


Mlaştina de la Iaz, loc.Iaz, com Plopiş
Mlaştina de la Iaz are o mare importanţă ştiinţifică pentru regiune, deoarece pe lângă faptul că adăposteşte unele specii turbicole mai deosebite (Drosera rotundifolia, Molinia caerulea, Sphagnum amblyphyllum, etc.), ea reprezintă un eşantion natural autentic pentru istoricul pădurilor din regiune datorită prezenţei unui bogat material sporo-polinic. De asemenea, studiile entomologice au dus la descoperirea prezenţei unei specii de insecte
unice în ţară.


Pădurea Lapiş, loc. Nuşfalău
Pe teritoriul ariei naturale protejate a fost creat Ţarcul Lapiş în anul 1976, cu scopul creşterii şi înmulţirii cerbului lopătar şi muflonului. Primii lopătari au fost aduşi în 1977-1978, iar muflonii în anul 1980. Pe suprafaţa ţarcului se mai regăsesc căpriorul, mistreţul, jderul, pisica sălbatică şi vulpea. De asemenea, în zonă se află locuri de cuibărit pentru peste 40 de specii de păsări.

Peştera Măgurici
Populaţiile de lilieci din această peşteră formează colonii mari de sute sau mii de indivizi, numărul lor în peşteră fiind dependent de specie, sezon şi de biologia lor. Prin urmare, Peştera Măgurici reprezintă un sit de hibernare (pentru speciile Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis blythii), un cartier general de reproducere şi creşterea puilor (pentru Myotis myotis, Myotis blythii) şi un loc de întâlnire pentru colonia de împerechere a speciei Miniopterus schreibersii)


Pietrele Moşu şi Baba, loc.Someş Guruslău, com. Năpradea
Din punct de vedere geologic sunt constituite din calcare de vârstă Eocen superior-Oligocenă, cunoscute sub denumirea de calcare de Cuciulat.Stânca denumită Mosu este un bloc de 12 m înălţime şi 5,5 m diametru formată din 3 părţi distincte care îi conferă un aspect antropomorf. Stânca denumită Baba este un bloc de 7,5 m diametru. Sunt formate în urma acţiunii de eroziune eoliene şi hidrice, prezentând o importanţă peisagistică deosebită.



Poiana cu narcise, loc.Baica, com.Hida
Teritoriul pe care vegetează narcisele în judeţul Sălaj se află pe cumpăna de ape dintre valea Agrjului şi valea Almaşului, în principal spre obârşia văii şi pârâului Jernău (afluent al Almaşului), în pajiştile umede de pe văi şi din porţiunea inferioară a versanţilor. Accesul în acest teren se face din satul Racâş (situat pe drumul judeţean Sânmihaiul Almaşului – Hida – Tihău - Jibou), de lângă podul peste Jernău, pe un drum de care (greu practicabil în perioadele ploioase). De la marginea satului până la confluenţa văii cu pârâul Jernăului, unde apar primele narcise, sunt aproape 2 km. Perioada de înflorire a narciselor, în condiţiile de la Racâş-Hida, este cuprinsă între 28 aprilie - 25 mai.


Stanii Cliţului
Se înfăţişează ca un perete stâncos, care se ridică de la limita terasei de pe stânga Someşului pe o diferenţă de nivel de 140-150 m. Din punct de vedere geologic se constituie din gresii cuarţoase dispuse în bancuri, recunoscute sub numele de gresii de Cliţ. Stanii Cliţului reprezintă un obiectiv ce-şi justifică calitatea de arie naturală protejată prin faptul că adăposteşte o viguroasă populaţie de Calluna vulgaris la o altitudine neobişnuit de joasă pentru ţara noastră; în general, specia este semnalată între 800-1200 m.


Stejerişul Panic, loc.Panic
Stejarul roşu (Quercus rubra) este o specie alohtonă, originară din jumătatea nordică a Americii de Nord. La noi este o cultură obişnuită prin parcuri. Este rezistentă la geruri, vegetează bine şi în condiţii de poluare intensă. Este puţin exigent faţă de sol, poate creşte şi pe soluri sărace. Este o specie nepretenţioasă faţă de lumină, suportând umbrirea mai bine decât stejarii autohtoni.



Tusa Barcău
Zona este situată la obârşia văii râului Barcău. Prezintă interes multiplu: paleontologic, faunistic, carstologic. De asemenea, zona superioară a râului Barcău constituie un mediu optim de viaţă pentru o varietate rară de păstrăv.







Balta Cehei, loc. Cehei
Balta Cehei este aşezată în lunca largă a râului Crasna, în partea de sud a oraşului Şimleu Silvaniei, în localitatea Cehei.