Valea Jiului

Undeva în inima României, pe meleagurile vechii Dacii, în partea central – vestică a ţării, străjuit de înălţimile impetuoase ale munţilor ca nişte uriaşi care păzesc veşnicia, acolo unde susurul apelor se aude la orice pas, acolo unde orice călător care trece în drumul sau găseşte o bucată din rai se află judeţul Hunedoara. Relieful accidentat, predominant muntos, alcătuit din Munţii Godeanu, Parâng, Şureanu, Poiana Rusca, Metaliferi, Zarandului şi munţii Retezat – aflaţi în totalitate pe teritoriul judeţului, prezintă cea mai mare bogăţie naturală a ţării.
În sudul judeţului, acolo unde munţii Retezat si Parâng îşi pleacă frunţile dându-şi bineţe, izvorăsc două râuri – Jiul de vest sau Jiul Românesc şi Jiul de est născuţi unul din răcoarea munţilor Retezat iar celălalt din imensitatea Parângului s-au născut si au pornit la vale, fiecare în întâmpinarea celuilalt, pentru a se întâlni într-o veşnică îmbrăţişare formând un râu mai puternic pentru crearea unui drum printre munţi in căutarea marelui fluviu albastru.
Valea acestor râuri face parte integrantă din marea unitate de relief din Carpaţii Meridionali, numită depresiune tectono- erozivă Valea Jiului sau Petroşani. Bazinul Văii Jiului este situat într-o veche depresiune sinclinară a Pânzei Getice din cuprinsul Carpaţilor Meridionali, este prin excelenţă o deosebit de interesantă acumulare de valori actuale si ale trecutului, unde profilul industrial se îmbină cu discreţia dăltuirilor străvechi. Marea varietate a peisajului şi personalitatea vie a locuitorilor sunt suficiente motive de a te face, călător fiind, sa zăboveşti un moment pentru a cuprinde tot ce este demn de ştiut şi admirat.
Având în vedere alcătuirea stratigrafica a bazinului Văii Jiului, se poate spune că primele începuturi – schiţarea s-a ca depresiune, datează din cretacicul superior, pe marginile sale, în unele puncte, peste cristalinul getic se găsesc depozite cretacic superioare reprezentate printr-o serie de inocerami, urmată de gresii şi pe alocuri de calcare. Aceste depozite se presupune ca ar aparţine paleogenului superior formate din orizontul conglomeratic inferior si orizontul productiv. Orizontul productiv sau marno-argilor este alcătuit dintr-o alternanţă de argile vineţii sau negricioase, gresii, marne bituminoase, şisturi cărbunoase si cărbuni. In aceasta zona au fost identificate până la 21 de straturi de cărbune grupate în straturi principale, straturi exploatabile si straturi neexploatabile.
Cărbunele, bogăţia principala a acestor ţinuturi, s-a impus prin multitudinea utilizărilor sale, rod cercetărilor întreprinse in timp, ca sursa de căldura la înalta temperatura pentru industrie si la joasa temperatura pentru încălzitul urban si domestic; întrebuinţat sub forma cruda sau semicocsificata la obţinerea forţei motrice folosita in transporturi sau la producerea energiei electrice; la producerea de medicamente.
Odată cu revoluţia industrială, în Valea Jiului începe un proces de colonizare al acesor ţinuturi, luând fiinţa exploatările de cărbune in detrimentul bogăţiei verzi a pădurilor. Aceste meleaguri pline de farmec pitoresc, sunt meleagurile unde m-am născut, unde am copilărit, unde am învăţat sa fiu un om între oameni. Acest farmec m-a determinat sa-l cunosc mai indeaproape, să-i cunosc tainele, fiecărui foşnit de frunză, mireasma fiecărei flori, într-un cuvânt bucuria de a trăi in natura, în aer curat, care din păcate, datorită industrializării masive, se găseşte doar in inima munţilor.
prof. Aurora Onică - introducere la lucrarea "FLORA SI VEGETAŢIA PE CURSUL SUPERIOR AL JIULUI DE VEST"