vineri

Olimpiada Judeţeană de Biologie Deva 2007 - clasa a XI-a

SUBIECTE

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns din variantele propuse.

1. Axul sagital:
A. este orizontal, ca şi axul ce are un pol cranial şi un pol caudal;
B. participă la alcătuirea planului ce împarte corpul în anterior şi posterior;
C. este inclus în planul simetriei bilaterale;
D. participă la alcătuirea celor două planuri verticale.



2. Nucleul :
A. este dispus excentric în celulele adipoase;
B. are formă turtită în hematiile adulte;
C. este lobat la cele mai mari elemente figurate;
D. are dispunere centrală la fibrele extrafusale cu sac nuclear.


3. Identificaţi asocierea corectă :
A. mucoasa traheală – prezintă microvili la polul bazal;
B. epiderm – celule impregnate cu o substanţă lipidică ( cheratina);
C. celule de susţinere din organul Corti – secreţia membranei reticulate;
D. zona externă a MSR – secreţia unui hormon pentru gluconeogeneză.


4. In timpul potenţialului de repaus:
A. în perioada refractară este greu de obţinut un PA;
B. membrana este permeabilă pentru ionii de K;
C. hidroliza ATP-ului furnizează energie pentru transportul pasiv Na/K;
D. canalele ionice pentru Na+ şi anioni organici sunt deschise.

5. Sinapsele:
A. sunt de tip electric între două dendrite şi în ganglionii extranevraxiali;
B. realizează sumaţie spaţială dacă participă o singură fibră presinaptică;
C. au receptori specifici pe componenta presinaptică;
D. pot avea celule epiteliale drept componentă postsinaptică .


6. Măduva spinării:
A. se termină în dreptul vertebrei S6 cu filum terminale ;
B. conţine fascicule piramidale în două din cele trei cordoane;
C. participă cu cel puţin 2 neuroni în arcurile reflexe somatice medulare;
D. conţine deutoneuroni ai sensibilităţii interoceptive.


7. Bulbul , la fel ca şi puntea lui Varolio:
A. prezintă piramide dispuse median de şanţul longitudinal;
B. conţine nuclei vegetativi pentru reflexe simpatice de secreţie salivară;
C. deţine centrii nervoşi pentru reflexul depresor simpatic;
D. are fibre ce ajung la structuri implicate în masticaţie.

8. Identificaţi enunţul corect legat de ganglioni:
A. ggl. mezenterici trimit fibre postganglionare amielinice spre intestin;
B. ggl. spinali de pe rădăcina dorsală au neuroni exclusiv somatosenzitivi;
C. ggl. previscerali conţin sinapse ale fibrelor vegetative din nervii III, VII, IX, X;
D. ggl. paravertebrali sacrali sunt legaţi prin comunicante albe de măduva din S1-S5.


9. Aferenţele cerebelului:
A. se termină pe celulele Purkinje din stratul granular
B. pot avea protoneuronul căii în măduva spinării
C. au origine exclusiv în etaje subcorticale
D. se pot încrucişa la nivel medular.

10. Identificaţi asocierea corectă dintre următoarele fascicule şi caracteristici ale lor:
A. rubrospinal şi olivospinal – se încrucişează în acelaşi etaj din trunchiul cerebral ;
B. spinocerebelos încrucişat – în măduvă este dispus ventral faţă de Flechsig;
C. tectospinal – are origine în partea anterioară a mezencefalului;
D. corticonuclearele – au origine în nucleii motori din trunchiul cerebral.

11. Nervii spinali:
A. spre deosebire de nervii cranieni, au ganglion nervos pe calea senzitivă;
B. au două rădăcini, un trunchi şi cinci ramuri micste;
C. conţin, în trunchi, fibre postganglionare lungi mielinice;
D. au două ramuri ce conţin fibre somatomotorii.

12. Oasele parietale:
A. aparţin viscerocraniului;
B. formează articulaţii fixe ( suturi) ;
C. conţin măduvă galbenă;
D. se articulează anterior cu sfenoidul.

13. Toţi nervii cranieni care au fibre viscerosenzitive:
A. asigură sensibilitatea exteroceptivă a urechii medii;
B. au ganglionul inferior pentru originea fibrelor senzoriale;
C. participă la calea eferentă a reflexului salivar;
D. culeg informaţii din torace şi din abdomen .

14. Nervul cranian care are rădăcini:
A. are fibre motorii cu origine în nucleu accesor;
B. prezintă nuclei senzitivi în toate etajele trunchiului cerebral;
C. are origine aparentă comună cu nervul pneumogastric;
D. conţine fibre senzoriale auditive şi vestibulare.

15. Muşchii masticatori:
A. au tendoane din ţesut conjunctiv prezent şi în capsula suprarenalelor;
B. sunt inervaţi de ramura motoare a nervului trigemen;
C. participă la reflexul masticator ce are centrul nervos în bulb;
D. au inervaţie senzitivă prin fibre cu origine în ganglionul geniculat.

16. Neuronul preganglionar:
A. este localizat în bulb şi în punte pentru reflexul salivar ce determină secreţie vâscoasă;
B. trimite impulsuri spre ganglionul ciliar pentru contracţia fibrelor musculare ciliare radiare;
C. este localizat în coliculii cvadrigemeni superiori pentru reflexul oculocefalogir;
D. are axon mielinizat pentru reflexul de ejaculare.



17. Sistemul nervos vegetativ simpatic determină:
A. constricţia venelor coronare;
B. vasoconstricţie la nivelul glandelor lacrimale;
C. diureză crescută;
D. constricţia sfincterului anal extern.

18. Tetanosul incomplet:
A. se obţine doar prin aplicarea unor stimuli supraprag;
B. are miogramă cu platou neted;
C. presupune un stimul unic;
D. are relaxări incomplete între stimulări.

19. În hipermetropie:
A. punctum proximum este situat mai departe de ochi;
B. convexitatea cristalinului este accentuată;
C. se formează mai multe focare pe retină;
D. distanţa cristalin - retină este mai mare.

20. Celulele cu bastonaşe, spre deosebire de cele cu conuri:
A. au pragul de excitabilitate mare;
B. sunt absente în fovea centralis;
C. conţin rodopsină în segmentul intern;
D. sunt excitate de radiaţii cu lungime de undă de 900 nm.

21. Membrana bazilară:
A. are fibre scurte în apropierea helicotremei;
B. vine în contact cu perilimfa din rampa timpanică;
C. intră în rezonanţă cu sunete de 15000 db. la baza melcului;
D. atinge cu ambele extremităţi lama osoasă spirală.

22. Calea vestibulară trimite:
A. fascicule vestibulo-spinale ce fac sinapsă în cordoanele anterioare;
B. fascicule vestibulo-cerebeloase prin pedunculii cerebrali superiori spre arhicerebel;
C. fascicule vestibulo-nucleare spre nuclei motori din bulb, punte şi mezencefal;
D. fibre spre nuclei ce coordonează mişcările globilor oculari.

23. Identificaţi enunţurile adevărate legate de papilele gustative:
A. papilele circumvalate recepţionează substanţe dulci;
B. papilele fungiforme trimit impulsuri prin nervii XII;
C. papilele foliate conţin celule senzoriale şi de susţinere;
D papilele filiforme trimit informaţii tactile, termice şi dureroase.

24. În patologia analizatorilor:
A. glaucomul este determinat de drenarea necorespunzătoare a umorii apoase;
B. herpesul este produs de bacteria Herpes simplex;
C. rinitele includ edem şi secreţie nazală redusă;
D. cataracta reprezintă pierderea transparenţei corneei.

25. În metabolismul lipidic:
A. STH, ca şi glucagonul, stimulează oxidarea acizilor graşi;
B. T3 şi T4 favorizează sinteza de colesterol la nivel muscular;
C. cortizolul stimulează gluconeogeneza din aminoacizi;
D. insulina favorizează eliminarea acizilor graşi în circulaţie.



26. Glanda tiroidă:
A. în hiperfuncţie generează scăderea greutăţii corpului şi a tensiunii arteriale;
B. este stimulată direct de TRH produs de lobul anterior al hipofizei;
C. în hiposecreţie determină uscarea, subţierea şi căderea părului;
D. are foliculi ce iodează aminoacidul tireoglobulină din structura tirozinei.

27. Cortizolul:
A. determină un bilanţ azotat pozitiv;
B. scade glicemia şi numărul de limfocite;
C. stimulează anabolismul proteic muscular şi hepatic;
D. în hipersecreţie, faţa bolnavului are aspect de „lună plină”.

28. O vertebră tipică are :
A. corp vertebral dispus posterior;
B. două perechi de pedunculi;
C. proces spinos dispus median;
D. procese transversale dispuse anterior.

29. Timusul:
A. este localizat în cavitatea toracică, în mediastin, retrocardiac;
B. conţine timocite originare din măduva hematogenă din ţesutul compact;
C. stimulează mineralizarea osoasă şi imunitatea celulară;
D. la fel ca epifiza şi tiroida, are activitate antigonadotropă.

30. Glanda pineală:
A. este inhibată în condiţii de lumină ;
B. are legături nervoase directe cu coroida;
C. formează, împreună cu nucleii habenulari, epifiza;
D. inhibă secreţia gonadotropinelor hipotalamice.


II ALEGERE GRUPATĂ
La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu :
A. dacă numai 1,2 şi 3 sunt corecte
B. dacă numai 1 şi 3 sunt corecte
C. dacă numai 2 şi 4 sunt corecte
D. dacă numai 4 este corect
E. dacă toate cele patru sunt corecte


31. Identificaţi asocierile corecte dintre următoarele structuri şi localizarea lor:
1. glanda epifiză – în mezencefal, între coliculii superiori;
2. fasciculul rubrospinal – în măduvă, anterior de fasciculul piramidal încrucişat;
3. deutoneuronul căii auditive – cranial de deutoneuronul căii gustative;
4. neuroni hipotalamici cu rol de integrare parasimpatică – nucleii hipotalamici posteriori.

32. În legătură cu ţesuturile:
1. ţesutul conjunctiv adipos din tegument conţine corpusculi Meissner;
2. miocardul are sinapse electrice la nivelul striilor scalariforme intracelulare;
3. ţesutul osos din epifize are trabecule formate din măduvă osoasă roşie;
4. contracţia fibrelor musculare netede circulare din iris determină mioză.




33. Idenţificaţi enunţurie FALSE legate de parametrii excitabiităţii :
1. bruscheţea reprezintă rapiditatea apariţiei PR ;
2. cronaxia este de aproximativ 10%- 30% din timpul util;
3. reobaza este intensitatea minimă a PA la acţiunea unui stimul prag;
4. timpul util este durata PA la un stimul prag.

34. În transmiterea sinaptică:
1. adrenalina stimulează contracţia splinei şi diureză scăzută;
2. acetilcolina determină glicogenoliză hepatică şi stimulează secreţia lacrimală;
3. fibrele din marele splanhnic eliberează acetilcolină la nivelul ganglionului celiac;
4. bronhoconstricţia este determinată de impulsuri ce pleacă din ganglioni previscerali .

35. Arcul reflexului ahilian, la fel ca şi cel de flexie :
1. aparţine unui reflex medular miotatic ;
2. are protoneuronul cu prelungire axonală scurtă ;
3. implică efectori musculari şi exteroceptori ;
4. conţine neuron somatosenzitiv pe calea aferentă.

36. Cerebelul :
1. are şanţuri profunde ce delimitează lobii cerebrali ;
2. asigură, prin nucleii globoşi, reglarea mişcărilor fine ;
3. primeşte informaţii proprioceptive conştiente ce ajung în paleocerebel;
4. este localizat caudal faţă de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.

37. Hipotalamusul :
1. intervine, ca şi substanţa neagră, în ritmul nictemeral ;
2. are, ca şi talamusul, localizare în diencefal ;
3. primeşte informaţii de la osmoreceptori;
4. are conexiuni cu cortexul cerebral, dar şi cu etaje subcorticale.

38. Sensibilitatea kinestezică :
1. are corpusculi Merkel şi Ruffini ca proprioreceptori ;
2. include nuclei din bulb ca deutoneuroni ;
3. conduce informaţii ce se proiectează în aria somestezică II ;
4. are lemniscul medial pe calea de conducere.

39. Identificaţi enunţurile adevărate legate de cortex:
1. sistemul limbic intervine în motivaţia ce stă la baza comportamentelor;
2. neocortexul receptor de pe faţa medială primeşte informaţii de la membrul inferior ;
3. aria prefrontală contribuie la conturarea personalităţii ;
4. neocortexul motor din lobul frontal trimite fibre spre corpii striaţi.

40. Fibre visceromotorii preganglionare din trunchiul nervului spinal :
1. ca şi cele somatomotorii, au origine în coarne medulare;
2. sunt în tranzit prin ganglionii para- şi prevertebrali pentru corticosuprarenală;
3. spre deosebire de cele somatomotorii , nu realizează sinapse cu efectorii musculari;
4. se întorc la trunchiul nervului spinal, formând comunicanta cenuşie.

41. În ganglionul spinal, neuronii viscerosenzitivi, spre deosebire de cei somatosenzitivi :
1. au dendrita lungă, ce ajunge până la receptori ;
2. trimit axonii în măduvă prin rădăcina posterioară ;
3. participă la realizarea căii aferente a reflexelor medulare ;
4. primesc impulsuri prin ramura comunicanta albă.


42. Nervul facial, spre deosebire de nervul glosofaringian:
1. are deutoneuronii localizaţi în nucleul solitar din bulb;
2. culege informaţii gustative de la limbă;
3. conduce sensibilitatea proprioceptivă a feţei;
4. are mai mulţi nuclei vegetativi în puntea lui Varolio.

43. Nervul cranian X:
1. este singurul nerv cranian care inervează structuri din trunchi;
2. ca şi nervul IX, participă la realizarea mişcărilor faringelui;
3. are fibre somatomotorii cu origine în ganglionul superior;
4. stimulează secreţia exocrină a glandei mixte nepereche.

44. Sternul:
1. are trei regiuni;
2. este un os lat;
3. participă la hematogeneză;
4. se articulează cu 12 oase.

45. Identificaţi enunţurile FALSE legate de inhibiţie:
1. reprezintă încetarea stării de activitate a neuronilor dintr-un centru nervos;
2. inhibiţia necondiţionată este o inhibiţie internă;
3. dacă EC nu este întărit, apare o inhibiţie externă;
4. inhibiţia condiţionată, la stimul extern, are la bază inducţia negativă.

46. Fibre preganglionare din nervii pelvici:
1. ca şi fibre din nervii X , transmit comenzi ce inhibă motilitatea tubului digestiv;
2. fac sinapse cu neuroni postganglionari din ganglionii juxtaviscerali;
3. realizează sinapse colinergice, la fel ca şi fibrele postganglionare;
4. spre deosebire de cele din nervii splanhnici, fac sinapsă în ganglioni extranevraxiali.

47. În reglarea activităţii cardiace :
1. intervin fibre postganglionare simpatice cu origine în ganglionii cervicali;
2. fibrele preganglionare parasimpatice aparţin nervilor vagi;
3. fibrele postganglionare ce determină bradicardie sunt din ganglioni intramurali;
4. calea aferentă a reflexului depresor include fibre din nervii glosofaringieni.

48. În patologia sistemului nervos:
1. encefalita are drept cauză o infecţie virală;
2. malformaţiile vasculare congenitale pot genera hemoragia cerebrală;
3. fotofobia apare ca simptom în meningită;
4. convulsiile pot anunţa prezenţa unor infecţii meningo-cerebrale.

49. Sensibilitatea tactilă grosieră:
1. are protoneuronul localizat în coarnele posterioare ale măduvei spinării;
2. proiectează informaţia în peretele inferior a şanţului lateral Silvius;
3. are deutoneuronul căii cu aceeaşi localizare ca cel de la sensibilitatea kinestezică;
4. spre deosebire de sensibilitatea epicritică, are fibre încrucişate la nivel medular .

50. Procesele ciliare:
1. aparţin sistemului dioptric al ochiului;
2. fac parte din corpul ciliar;
3. sunt sediul proceselor fotochimice ;
4. au activitate secretorie.



51. Pe calea vizuală:
1. celulele ganglionare trimit axoni în metatalamus;
2. tractul optic se încrucişează anterior de trunchiul cerebral;
3. se desprind colaterale spre nuclei vegetativi din mezencefal;
4. radiaţiile optice pleacă din talamus spre aria vizuală din lobul occipital.

52. Contracţiile izometrice:
1. se exteriorizează prin mişcare;
2. scurtează muşchiul;
3. realizează lucru mecanic;
4. includ creşterea tensiunii din muşchi.

53. În cadrul analizatorului vestibular:
1. rotaţia capului în jurul axei verticale mişcă endolimfa din canalul orizontal;
2. maculele ocupă o suprafaţă redusă în utriculă şi saculă;
3. receptorii maculari sunt stimulaţi şi static ;
4. impulsurile se formează la înclinarea cililor scurţi spre cei lungi.

54. In fibra musculară striată:
1. actina are ambele capete libere;
2. ionii de Ca provin din reticulul endoplasmatic;
3. discul întunecat se scurtează în contracţie;
4. ATP furnizează energie pentru contracţie şi pentru relaxare.

55. Indicaţi enunţurile FALSE legate de reflexele miotatice:
1. fibrele „în buchet”, spre deosebire de cele primare, sunt dendrite;
2. stimularea fibrelor spiralate determină impulsuri ce ajung la neuronii gama;
3. axonii motoneuronilor alfa ajung la capetele fibrelor cu lanţ şi cu sac nuclear;
4. aceste reflexe stau la baza realizării tonusului muscular.

56. Hormonul luteinizant:
1. are secreţia inhibată la concentraţii crescute de testosteron;
2. intervine la femeie în perioada postovulatorie;
3. stimulează secreţia de estrogeni şi de progesteron;
4. face parte din categoria hormonilor gonadotropi.

57. Hormonul adrenalină:
1. are secreţia reglată pe cale nervoasă şi umorală;
2. ca şi glucagonul, determină glicogenoliză hepatică şi musculară;
3. este secretat de neuroni preganglionari ce nu mai au prelungiri;
4. are efecte predominant metabolice.

58. În metabolismul proteic:
1. glucagonul determină proteoliză;
2. T3 în hipersecreţie stimulează catabolismul proteic ;
3. cortizolul nu realizează catabolism proteic în ficat;
4. STH determină creşterea glicemiei.

59. Identificaţi efectele următorilor hormoni:
1. estrogenii stimulează proliferarea endometrului;
2. FSH determină secreţia hormonilor androgeni;
3. testosteronul influenţează spermatogeneza;
4. LTH stimulează activitatea celulelor interstiţiale Leydig.


60. Identificaţi asocierile corecte dintre disfuncţii endocrine şi simptome generate de acestea:
1. hipotiroidism – piele uscată şi bradicardie;
2. sindromul Cushing – obezitate şi hipoglicemie;
3. boala Addison – scădere în greutate şi astenie;4. diabetul insipid – poliurie şi glucozurie.


Sunt expuse, din motive de spaţiu, doar subiectele teoretice. Au fost şi 10 probleme. Toate subiectele sunt obligatorii.

2 comentarii:

Anonim spunea...

As avea o mare rugaminte, puteti posta problemele si baremul ? Multumesc anticipat.

Anonim spunea...

va rog din suflet sa postati si baremul pentru olimpiada judeteana din 2007:)